Muzeul de Etnografie Brașov

Divertisment

Consacrat etnologiei regionale din sud-estul Transilvaniei, Muzeul de Etnografie Brașov ilustrează, prin patrimoniul său valoros, civilizația comunității rurale din zonele etnografice: Bran, Rupea, Țara Oltului, Valea Hârtibaciului, Țara Bârsei.

Amplasat central, pe Bulevardul Eroilor la nr. 21 A, într-o aripă modernizată a Muzeului de Artă, muzeul a fost deschis, așa cum se prezintă azi, în 1990, alături de celelalte două structuri administrative — Muzeul Etnografic Săcele și Muzeul Etnografic ”Gheorghe Cernea” din Rupea.

Începuturile existenței sale se regăsesc la sfârșitul secolului al XIX-lea când, apăreau primele colecții particulare de obiecte, ilustrând aspecte ale istoriei, etnografiei și artelor din orașul Brașov și Țara Bârsei. Prima colecție muzeală publică din Brașov a fost realizată în 1908 pe baza donațiilor unor colecționari sași, colecție care a devenit nucleul Muzeului Săsesc al Țării Bârsei, fondat de Julius Teutsch (1867-1936). Acesta s-a îmbogățit în perioada interbelică prin donații particulare și publice, precum colecția Gimnaziului „Honterus” din Brașov, ilustrând civilizația, cultura și arta sașilor din Brașov și din Țara Bârsei. În 1937 lua ființă Muzeul Asociațiunii Culturale ASTRA, prin aportul unor cărturari români care, au întreprins cercetări și achiziții, îndeosebi de obiecte etnografice și de artă populară românească. Prin reunirea colecțiilor celor două muzee, s-a constituit, în 1950, Muzeul Regional Brașov, în cadrul căruia a fost creată, în 1967, Secția de etnografie. 

Muzeul de Etnografie Brașov deține în patrimoniu peste 21.000 de piese și este structurat pe următoarele colecții: textile și port popular, lemn, metal, ceramică, sticlă, ouă încondeiate, jucării, fotografii de epocă, documente.

De asemenea, muzeul deține o bibliotecă de specialitate cuprinzând peste 3.500 de volume, o arhivă foto cu circa 15.000 negative alb-negru și peste 2.500 diapozitive color, precum și o arhivă audio-video cu aproximativ 1.000 de casete.

În pavilionul central al muzeului, rulează o expoziție permanentă care, tratează un aspect comun tuturor regiunilor etnografice, anume, meșteșugul țesutului și aplicarea lui funcțională în organizarea interiorului, și a costumului popular. Prezentarea are un pronunțat caracter documentar-pedagogic, cu accent pe reconstituirea autenticității contextului rural: unelte, tehnologii, produse finite specifice. Obiectele-document datând din secolele XVIII-XX, fundamentează cunoașterea universului rural, viața cotidiană a oamenilor, momentele lor de sărbătoare și ceremonial, explicând legătura cu mediul înconjurător, mentalitatea lor ca proiecții simbolice despre lume, dar și influențele culturale interetnice din zonă. 

În 1998 a fost organizată expoziția permanentă dedicată „Patrimoniului textil” reprezentând puterea de expresie a țesăturilor. Este urmărit îndeaproape meșteșugul țesutului și modelarea costumului popular, reliefând autenticitatea rurală prin tehnologiile, uneltele și produsele finite specifice. ”Patrimoniul textil” prezintă mutațiile care, au intervenit la nivelul materiilor prime, a tehnicilor și a coloranților și relevă, de asemenea, modul de trai, îmbrăcămintea, tradițiile, dar și noile curente ale modei. 

De-a lungul secolelor, s-a dezvoltat în mediul transilvănean o puternică industrie casnică textilă, folosindu-se de procedee vechi și instrumentar tehnic simplu. Existența breslelor textile a favorizat diversificarea producției meșteșugărești, iar productivitatea atelierelor a crescut o dată cu apariția mașinii mecanice de tors, a unor noi procedee de vopsit, dar mai ales a războiului de țesut introdus, aici la întreprinderea Scherg (1823). De asemenea, în atelierul lui Georg Mieskes, meșterul țesător, din Codlea, se punea în funcțiune, în 1912, primul război de țesut in și bumbac. 

În cadrul muzeului sunt organizate și o serie de expoziții temporare, printre care: „Civilizația pâinii — practici și ritualuri agrare din sudul Transilvaniei”, „Lisa, un sat din Țara Oltului”, „Străinii apropiați — omagiu lui Jean Cuisenier la 80 de ani”, „Profesorul Dimitrie Gusti în memoria Drăgușului” sau „Sate contemporane”.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din domeniul medical, urmărește-ne pe Facebook.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *