De ce a ctitorit Brâncoveanu o mănăstire în Transilvania

Divertisment

Domnitorului îi plăcea să călătorească. Vizita des şi poposea împreună cu suita sa la cele 179 de moşii, iar reşedinţele, mănăstirile şi bisericile ridicate de Brâncoveanu în cei 25 de ani de domnie alcătuiesc traseul străbătut de domnitor. La Sâmbătă de Sus a ctitorit o mănăstire care avea să între în istorie pentru semnificaţia sa specială şi prin destinul său dramatic. Astăzi Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbătă de Sus este un centru de spiritualitate ecumenică, cultură, artă şi ştiinţă.

Cronicarii vorbesc despre plăcerea lui Brâncoveanu de a călători şi poposi îndelung, vara şi toamna, la casele, viile şi „pe la satele Măriei Sale” din Mogoşoaia, Potlogi, Târgovişte, Brâncoveni, Doiceşti şi Obilesti, ca şi pe la mănăstirile Hurezi, Dintr-un Lemn, şi, după ce a ridicat un palat şi o mănăstire, şi în Ţara Făgăraşului la Sâmbătă de Sus.

Domnitorul mai ridicase dincolo de Carpaţi o biserica în Făgăraş şi altă în Ocna Sibiului, dar Mănăstirea Brâncoveanu Sâmbătă de Sus a fost ridicată pentru întărirea şi salvarea ortodoxiei de pericolul catolicizării, pentru a fi centru de învăţătură, dar şi ca refugiu pentru familia sa în caz de pericol.

Mănăstirea a avut aceeaşi soarta ca şi voievodul, fiind distrusă pentru anihilarea pericolului ortodoxiei, dar prin strădaniile unor mari personalităţi şi a doi Mitropoliţi a fost rectitorita.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din domeniul medical, urmărește-ne pe Facebook.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *